Adarychrys webdesign
ISO9001
ISO9001

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

 

DESPRE ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

    Un Accident vascular cerebral (AVC) reprezinta un eveniment rapid instalat, cu semne neurologice localizate sau generale, cu progresie rapida, care dureaza peste 24h (sau pot duce la deces).

    Simptomele clinice sunt de obicei brusc instalate si constau in:

    1. slabiciune in special intr-o singura parte a corpului
    2. confuzie
    3. tulburari de vorbire si intelegere a vorbirii
    4. probleme de vedere la unul sau ambii ochi
    5. tulburari de mers
    6. ameteala, pierderea echilibrului si a coordonarii
    7. durere severa de cap.
    O parte din aceste simptome pot fi usor trecute cu vederea de catre anturaj, in special in cazul persoanelor in varsta, intrucat pot fi confundate cu semnele unor intoxicatii (cum ar fi starea de ebrietate) sau cu semnele de dementa senila.
 
    Exista doua tipuri de AVC:
    1. ischemic (unul din vasele sanguine de la nivel cerebral se infunda), putand fi de 3 tipuri: trombotic (cel mai frecvent - simptomele sunt datorate unui cheag de sange care blocheaza vasul sanguin), embolic (cheagul se formeaza altundeva - inima sau vasele mari si este purtat de sange pana la nivelul creierului) sau stenotic (unul din vasele de sange este ingustat pana ce sangele nu mai reuseste sa treaca).
    2. hemoragic (unul din vasele sanguine de la nivel cerebral se sparge), de obicei datorat unui traumatism la nivel cranian sau unei malformatii intracerebrale.
 
    Factorii de risc:
    1. Fumat
    2. Obezitate
    3. Hipertensiunea arteriala
    4. Diabetul zaharat
    5. Hipercolesterolemia
 
    Cum punem diagnosticul?
    Timpul este critic in cazul unui AVC! Un diagnostic pus corect si prompt poate in primul rand salva viata pacientului si, in al doilea rand, permite medicilor sa intervina cu tratamente care sa diminueze cat mai mult leziunile de la nivel cerebral.
    In cazul in care sesizati simptome care pot fi atribuite unui AVC (unul sau mai multe din lista de mai sus), aparute brusc, la o persoana aparent sanatoasa anterior, este obligatoriu sa va adresati unui serviciu de urgenta.
    Acolo, diagnosticul se va pune de catre un medic neurolog, in urma examenului clinic si a unor investigatii (analize de sange, CT sau RMN cerebral), luand in calcul istoricul medical al pacientului.
    Afectarea este maxima imediat dupa AVC. Efectele pe termen scurt depind foarte mult de zona creierului care este afectata, astfel:
    - pentru emisfera dreapta, cele mai frecvente simptome sunt: paralizia sau slabiciunea jumatatii stangi a corpului, neglijarea partii stangi, comportament mai impulsiv decat inainte, intelegere ingreunata a expresiilor faciale si a tonului vocii celorlalti;
    - pentru emisfera stanga, paralizia sau slabiciune a jumatatii drepte a corpului, afazia (dificultate de a gasi cuvinte sau de a intelege ce se vorbeste), comportament mai rezervat decat inainte de AVC;
    - exista o serie de semne care pot fi prezente indiferent de partea creierului afectata, cum ar fi: dizartrie – dificultate in vorbire, oboseala, pierderea controlului emotional si schimbari de stare (“chef”), probleme cognitive: tulburari de memorie,de logica si combinatii ale acestora, scaderea vederii periferice si probleme de perceptie vizuala.
 
    Cand incepe recuperarea dupa un AVC?

    Recuperarea unui accident vascular cerebral incepe imediat ce pacientul este stabil, inca din sectia de neurologie. Initial se aplica miscari pasive ale segmentelor paralizate, ridicare intai in sezut si apoi in picioare, treptat, pana ce pacientul se reobisnuieste cu pozitia ortostatica.
    Recuperarea propriu-zisa incepe din faza subacuta, adica la cca 2 saptamani dupa AVC si dureaza toata viata.
    Chiar daca incompleta, recuperarea spontana apare in primele luni dupa AVC ischemic, cele mai importante imbunatatiri, atat ale deficitului de miscare cat si al celui cognitiv survenind in primele 3 luni de la debutul AVC.
    Ultima etapa, cea cronica, este dificil de marcat ca moment de debut. Reprezinta etapa in care programele de terapie ocupationala sunt cele mai importante si pot fi aplicate individual sau in grup, insotite de adaptarile specifice la domiciliu.
    Principalul scop ce sta la baza tuturor interventiilor de reabilitare este maximizarea calitatii vietii pacientilor cu accidente vasculare si nu doar ameliorarea controlului motor sau independenta functionala si reintegrarea sociala.
    Mai multe informatii despre AVC si recuperarea sa gasiti pe site-ul www.postavc.ro
 
 
 
DESPRE  RECUPERAREA  MEDIALA - CAUZE - RISCURI - SFATURI
 

 Grijile si gandirea negativa
Gandirea negativa   Grijile si gandirea negativa cu privire la diverse situatii ce pot sa apara, pot fi daunatoare in cazul recuperarii medicale. Ele se adauga nivelului de stres si anxietate si ne pot afecta negativ starea de sanatate. Sfaturi despre inlaturarea starilor de anxietate si ingrijorare:
- Atunci cand sunteti asaltati de griji, scrieti pe hartie ceea ce va ingrijoreaza si notati posibilele consecinte, atat pozitive, cat si negative.
- Repetati-va faptul ca puteti suporta si trece prin perioada de recuperare  medicala.
 - Cautati informatii despre pronosticurile dvs. si despre posibilele scenarii ce pot sa apara. evaluati, in  mod realist, lucrurile care va ingrijoreaza si apoi incercati sa va concentrati pe alte activitati.
 - Incercati sa  discutati cu o persoana apropiata sau cu un psiholog.
 - Alcatuiti o lista de activitati pe care sa va concentrati atentia de-a lungul perioadei de recuperare  medicala.

 Stresul si agitatia
   Stresul si agitatia va pot afecta fizic in multe feluri, putand duce la tensiune musculara crescuta sau  chiarStresul la contractii musculare cronice. Acestea pot fi resimtite la nivelul mandibulei, a gatului, a umerilor, a  zonei lombare sau a stomacului. Tensiunea musculara prelungita poate  conduce la dureri migrene, spasme musculare sau alte leziuni. Pentru a  reduce stresul si tensiunea musculara:
 - Invatati sa recunoasteti semnele instalarii tensiunii musculare. Opriti-va si  concentrati-va asupra felului in care simtiti muschii din corp. Identificati acele  zone musculare care par cele mai tensionate, atunci cand sunteti stresati.
 - Invatati sa va controlati respiratia. Respiratia profunda, care utilizeaza  muschii abdominali, este preferabila celei superficiale, care utilizeaza  muschii pectorali.

 Dieta, exercitiile fizice si somnul
   O dieta sanatoasa, exercitiile fizice adecvate, practicate regulat, va pot ajuta sa treceti printr-o perioada de recuperare medicala. Uneori, medicatia sau tratamentele primite pentru o afectiune sau pentru efectele ei, pot avea impact asupra apetitului, a nivelului de energie a organismului, a programului de somn. Discutati cu medicul dvs. curant despre diverse metode de combatere a acestor efecte nedorite in cadrul perioadelor de recuperare medicala.

 Imbutatatirea dietei.
   Penru a va metine o dieta sanatoasa in timpul perioadei de recuperare: dieta
 - Mancati la intervale regulate, pe toata durata zilei si evitati sa mancati doar una  sau doua mese grele si incarcate.
 - Alegeti alimente hranitoare si pline de vitamine, preferabil din cele care va plac.
 - Daca nu aveti pofta de mancare, incercati sa mancati portii mici, dar mai des.
 - Evitati alimentele nepotrivite perioade de recuperare. Evitati sa le aveti in casa.

 Ramaneti activi
sportulExercitiile fizice regulate va imbunatatesc starea de sanatate si ajuta la receperareamedicala dupa boalasau accient. Faceti miscare in fiecare zi, chiar si numai pentru o perioada scurta de timp, insa  zilnic. Discutati cu un specialist in recuperarea medicala pentru sfaturi privitoare la exercitiile pe care le  puteti face.

 

Dormiti suficient.
somnul   Somnul este extrem de important in cazul unei afectiuni sau a recuperarii dupa o afectiune. Pentru a va odihni suficient:
- Nu atipiti pentru perioade scurte in timpul zilei
- Intindeti-va in pat numai daca intentionati sa dormiti, nu si pentru alte activitati precum privitul la televizor - nu folositi stimulente alimentare precum cafeaua sau ceaiurile, in apropierea orelor de somn faceti miscare in timpul zilei pentru ca organismul sa se poata odihni in timpul noptii

   Acceptati si beneficiati de toata sustinerea de care puteti avea parte in perioada de recuperare  medicala, de la:
 - Familie si prietenii apropiati
 - Medicul dvs. curant sau psiholog
 - Centrele specializate in recuperare medicala

 De retinut
 Afectiunile, bolile cronice sau accidentele pot fi cauzatoare de stres, care va afecteaza si mai mult  starea de sanatate. Stilul de viata, precum stresul, grijile, anxietatea, tensiunea, dieta, exercitiile fiice,  odihna,  pot accentua simptomele de boala, sau, din contra, pot grabi recuperarea medicala. Sunt foarte  multe  lucruri care pot fi facute care ajuta la ameliorarea simptomelor de boala si imbunatatesc sansele  de  recuperare. Gandirea pozitiva, relaxarea, dieta sanatoasa, exercitiile fizice regulate, odihna si  sustinerea  din exterior pot imbunatati starea de sanatate si pot scurta perioada de recuperare  medicala.